Într-un sat, pe malul râului, se afla o moară unde, cu munca grea, morarilor le-a fost de ajutor mulți ani un măgăruș isteț. Dar pe măsură ce trecea timpul, măgărușul îmbătrânea și făcea în fiecare an puțin mai puțină muncă.
Continuați să citiți →
Într-o țară, dincolo de șapte munți înalți și șapte râuri largi, era o lume în care era o bucurie să trăiești. Pădurile foșneau, pajiștile erau verzi și pârâurile susurau. Țara era condusă de un rege bătrân, care avea trei fiice.
Continuați să citiți →
Au fost odată doi soți care se iubeau foarte mult și se înțelegeau întotdeauna bine. Doar un singur lucru îi necăjea – încă nu aveau copii, deși își doreau atât de mult un urmaș. Într-o zi, în sfârșit, și asupra lor s-a revărsat norocul și li s-a născut un băiețel. Era micuț ca un deget, așa că l-au numit Degețel.
Continuați să citiți →
Au trăit odată o bunică și un bunic care îl aveau pe Budulinek. Din primăvară până în toamnă, bunica și bunicul plecau în fiecare zi să lucreze pe câmp sau în pădure și îl lăsau pe Budulinek singur acasă. Întotdeauna îi spuneau să fie ascultător și să nu deschidă ușa nimănui.
Continuați să citiți →
A trecut mult timp de când, într-un regat îndepărtat, domnea un rege împreună cu soția sa. Ei conduceau cu înțelepciune, iar poporul îi iubea. Totuși, cuplul regal nu reușea să aibă un copil.
Continuați să citiți →
La marginea satului, lângă pădure, trăiau într-o căsuță mică bunicul și bunica. Împreună își gospodăreau zi de zi și din când în când bunica îi cocea bunicului câte o delicatesă. Într-o dimineață, bunicul s-a trezit cu o poftă irezistibilă de gogoșică. A rugat-o pe bunica dacă i-ar putea pregăti una.
Continuați să citiți →
În vremuri de demult, sărăcia domnea peste tot în lume. Și într-o căsuță mică de lângă pădure, unde trăia un tată cu copiii săi, Hansel și Gretel. Împreună cu ei locuia și a doua soție a tatălui, mama vitregă, care nu prea îi avea la inimă pe copii. Se plângea mereu că ea însăși are puțin, darămite să mai hrănească două guri flămânde. Atât de mult i-a bătut la cap pe soțul ei să-i ducă în pădure și să-i lase acolo, încât acesta a cedat vorbelor ei rele.
Continuați să citiți →
Într-o pădure trăia o vulpe. La marginea pădurii era un iaz și acolo trăia un cocostârc. Într-o zi, cei doi s-au împrietenit. Și ca pe noul său prieten, vulpea l-a invitat pe cocostârc la cină.
Continuați să citiți →
Au fost odată doi frați. În afară de asemănare, nu aveau prea multe în comun. Unul era extrem de bogat, iar celălalt sărac lipit pământului. Fratele bogat se numea Václav. Într-o zi, l-a rugat pe fratele său sărac, Jaromír, să-i păzească snopii de pe câmp. Jaromír a plecat și a păzit.
Continuați să citiți →
Într-o curte trăia un cocoș care avea găina lui. Cocoșul își petrecea cea mai mare parte a zilei aranjându-și penele colorate, iar găina alerga prin curte căutând hrană pentru amândoi. Într-o zi au decis să-și înveselească viața și să meargă în pădure după căpșuni. S-au înțeles să împartă fiecare căpșună pe care o găsesc. Găinușa a găsit repede o căpșună roșie și s-a împărțit frumos cu cocoșul.
Continuați să citiți →
Într-un tărâm magic, unde totul prinde viață și fiecare creatură vie are vocea sa, dintr-o petală de floare s-a născut o fetiță mică. Era mare cam cât un deget de la mână. Ziua avea grijă de flori și le cânta. Noaptea dormea într-o coajă de nucă acoperită cu o petală de trandafir. Toți îi spuneau Malenka.
Continuați să citiți →
Au trăit odată un moș și o babă. Aveau o căsuță și lângă căsuță un mic ogor. Pe acel ogor cultivau de toate și din fiecare recoltă bună aveau o bucurie imensă. Anul acesta au avut deja cea mai mare parte a recoltei strânsă, mai rămăsese doar un strat cu ridichi. Moșul a mers seara să culeagă și a pus ridichile pe căruță una câte una. Până a ajuns la ultima și a făcut ochii mari. Era însă uriașă!
Continuați să citiți →
A trecut mult timp de când trăia o croitoreasă care era pricepută cu acul și ața ca nimeni alta. Se lăuda chiar că în abilitățile de croitorie l-ar învinge și pe însuși dracul.
Continuați să citiți →
Într-o casă simplă trăia o mamă cu două fiice. Holena era fiica ei biologică, iar Maruška era fiica vitregă. Holena nu se ocupa de muncă, toată ziua lenevea și visa că va veni un mire bogat pentru ea. Însă Maruška era cu totul altceva. Ea făcea toată treaba în casă și totul îi mergea bine. În plus, devenea mai frumoasă pe zi ce trece. Până când mama vitregă și-a dat seama că, în acest fel, niciun mire nu va veni pentru Holena ei. Toți o vor dori pe Maruška. Va trebui să scape cumva de Maruška…
Continuați să citiți →
Într-un regat mare, regina stătea la fereastră în castel și broda. Era iarnă și fulgii de zăpadă cădeau afară. Peisajul de iarnă era minunat, regina a deschis puțin fereastra și a privit afară. Pentru o clipă a uitat că ținea un ac în mână și s-a înțepat în deget în timp ce se apleca pe fereastră. O picătură de sânge a căzut pe rama ferestrei. Atunci regina a zâmbit și și-a spus: „Dacă aș avea o fiică cu părul negru ca rama de abanos a ferestrei, cu pielea albă ca zăpada care acoperă rama și cu buzele roșii ca picătura de sânge care mi-a căzut.”
Continuați să citiți →