Într-o căsuță mică de lângă pădure trăia o capră cu ieduții ei. Ieduții erau foarte jucăuși și adesea nu voiau să-și asculte mama. Într-o zi, mama capră a trebuit să meargă la pășune și înainte de plecare le-a spus ieduților: „Țineți porțile închise până nu auziți vocea mea. Vă voi aduce un uger plin de lapte.“
Continuați să citiți →
A fost odată ca niciodată trei purceluși care trăiau pe o pajiște lângă pădure. Se bucurau acolo de mult timp și nu le lipsea nimic. Până într-o zi, când cel mai tânăr purceluș a venit cu o veste rea. A auzit de la bufnița înțeleaptă, care știa întotdeauna totul, că un lup se plimbă prin zonă.
Continuați să citiți →
La marginea unui sat mic trăia într-o căsuță cu un acoperiș de paie sărăcăcios o văduvă săracă împreună cu fiica ei. În afară de un acoperiș modest deasupra capului și câteva găini, nu aveau nimic. De obicei, mâncau doar ceea ce mama aduna vara din pădure, iar bani aveau doar cei pe care fiica îi câștiga vânzând ouă la piață. Cu aceștia își puteau cumpăra măcar pâine și cizme calde pentru iarnă.
Continuați să citiți →
A fost odată o fetiță căreia toată lumea îi spunea Scufița Roșie – deoarece purta tot timpul o căciuliță de catifea roșie. Trăia fericită cu mama și tatăl ei, care o iubeau foarte mult, la fel ca toți ceilalți, pentru că era drăguță și ascultătoare. Scufița Roșie avea și o bunică iubită, care locuia la marginea pădurii. Într-o zi, mama ei i-a spus: „Scufița Roșie, bunica este bolnavă și are nevoie de ceva bun de mâncare. Am pregătit în coș o prăjitură și vin de păpădie, du-te să i le duci. Dar fii atentă și nu te abate de la poteca pădurii și nu te opri să vorbești cu străinii!”
Continuați să citiți →
A fost odată Mititel, un băiețel mic, care locuia cu un cerb cu coarne de aur. Cerbul avea grijă de Mititel, dar întotdeauna îl avertiza să nu deschidă ușa nimănui când este singur acasă.
Continuați să citiți →