Poveștile tradiționale sunt teme frumoase de poveste pe care le iubesc copiii și părinții lor de sute de ani. Poate doar forma lingvistică se mai reîmprospătează puțin. Finalul fericit este același și în poveștile tradiționale!
De mult, foarte de mult, când oamenii încă trăiau modest și slujeau regelui, căruia nu doar că îi erau credincioși, ci îl ajutau și cu recolta, trăia și pescarul bătrân. El, pe lângă piață, livra peștișori și regelui la castel și astfel câștiga monede de aramă în plus. Soția lui însă era bolnavă.
Continuați să citiți →
Cu mulți ani în urmă trăia un împărat care se îngrijea prea mult de înfățișarea sa. Îi plăcea să poarte cele mai luxoase costume și să se plimbe prin regatul său. Pentru fiecare oră din zi avea un palton nou și des se lăuda cu îmbrăcămintea sa.
Continuați să citiți →
A trăit odată un tâmplar și soția lui, care tânjeau după un copil. În fiecare zi se rugau pentru un copil, dar nu l-au primit niciodată. În spatele casei lor se afla o grădină frumoasă cu flori și plante minunate. Nimeni nu îndrăznea să intre în grădină, pentru că aparținea vrăjitoarei Gertruda.
Continuați să citiți →
A fost odată un dulgher. Se numea Geppetto și acesta confecționa păpuși. Era singur și își dorea foarte mult să aibă un fiu. Într-o zi a reușit să sculpteze un băiețel de lemn foarte frumos. A numit păpușa Pinocchio.
Continuați să citiți →
Odinioară trăiau unul lângă altul băiatul Călin și fata Gerda. Erau cei mai buni prieteni, se iubeau ca frații și își petreceau împreună fiecare zi. Vara se jucau printre florile din grădină, iar iarna priveau zăpada, care cădea pe fereastră.
Continuați să citiți →
Era o după-amiază frumoasă de vară și vulpea, care tocmai se delectase cu șapte pui de cioară, se simțea bine și era plină de energie. S-a hotărât să se distreze puțin pe pajistea însorită. Sărea, se învârtea în cerc și la o săritură a zărit din întâmplare în iarbă un melc mic, cum se târa încet pe o tulpină umedă.
Continuați să citiți →
Odată, o vulpe șireată era foarte flămândă, așa că ieși din ascunzișul ei și plecă să caute ceva de mâncare. Alerga pe câmpul proaspăt arat și adulmeca să vadă dacă nu găsește vreun șoarece. Deodată văzu un arici, cum ședea lângă cuibul unui șoarece și se ospăta cu poftă.
Continuați să citiți →
A fost odată un regat înconjurat de păduri și lacuri, unde trăia un tânăr cavaler pe nume Viorel. Avea o inimă bună, iubea natura și adesea se plimba prin ținut ca să-și limpezească mintea și să asculte cântecul păsărilor.
Continuați să citiți →
Demult, în mijlocul unor păduri întinse și a unei pajiști, se înălța un castel minunat cu turnuri ce păreau să atingă norii. În el trăia un tânăr prinț, al cărui suflet tânjea după un singur lucru – să găsească prințesa adevărată, cu care să-și împărtășească viața.
Continuați să citiți →
Într-o căsuță sărăcăcioasă trăia o mamă bună împreună cu fiul ei. Viața nu le era prielnică, așa că adesea nu aveau nici măcar o farfurie cu supă caldă. Într-o zi, s-a terminat și ultimul buștean din sobă, iar femeia i-a cerut fiului să meargă în pădure să aducă niște lemne uscate. Băiatul nu a stat pe gânduri și a pornit imediat la drum.
Continuați să citiți →
Cu mult timp în urmă trăia un cioban modest, care avea șapte oi. În fiecare zi le ducea la păscut pe un munte înalt. Într-o zi, ca de obicei, a scos oile la pășune. S-a sprijinit de bastonul său, s-a uitat în jur și a început să viseze ce minunat ar fi dacă viața nu ar fi atât de scumpă.
Continuați să citiți →
În vremuri de demult, când basmele nu erau povești inventate, ci realitate, trăia în regatul său un prinț tânăr și frumos. Toți rămâneau fără suflare la vederea frumuseții și bogăției sale, iar prințul devenise atât de arogant încât uitase să se poarte cu respect față de oameni. Era interesat doar de lux și se înconjura doar de lucruri materiale, considerând relațiile între oameni ca fiind neimportante.
Continuați să citiți →
A fost odată o femeie săracă, care trăia cu cele două fiice ale sale într-o căsuță mică la marginea pădurii. În fiecare zi mergea în pădure să adune lemne, pentru a putea face focul acasă și a-și încălzi familia.
Continuați să citiți →
Într-un oraș trăia un negustor bogat, care avea lângă casa sa o grădină minunată, unde cultiva mei. În fiecare zi verifica cu atenție, dar într-o zi a descoperit că o mare parte din recoltă dispăruse. Furios, negustorul a decis să prindă și să pedepsească hoțul. A încredințat această sarcină celor trei fii ai săi – Mihai, Iura și Ion. Cine dintre ei va prinde hoțul va primi o recompensă.
Continuați să citiți →
Dincolo de șapte munți și șapte râuri, pe un vârf înalt într-un castel impunător trăia o prințesă atât de frumoasă, încât fața ei fermecătoare era îndrăgită în tot regatul. Camera ei era deosebită – avea douăsprezece ferestre, și când prințesa trecea de la prima către ultima, putea vedea tot mai departe.
Continuați să citiți →