Era deja sfârșitul toamnei și în orice moment trebuia să înceapă iarna. Animăluțele din pădure își completau ultimele provizii de mâncare, iar altele își îmbunătățeau cuiburile, pentru a avea totul pregătit pentru somnul de iarnă. În pădure trăia și un mic căprior pe nume Isi.
Continuați să citiți →Povești scurte
A fost o zi lungă astăzi. Toți sunt obosiți, mai ales mamele și tații, dar copiii totuși vor să audă o poveste. Ce să faceți? E simplu. În astfel de cazuri, ajută poveștile scurte, care se citesc rapid și totuși nu își pierd din farmecul lor. Dacă abia așteptați să mergeți la culcare, citiți o poveste scurtă, dați un sărut de noapte bună și haideți la somn. Pentru o poveste lungă va fi timp data viitoare.
În safari
Într-o țară îndepărtată era un safari. Acolo trăiau elefanți, girafe, antilope, zebre și alte animale. Toate trăiau fericite împreună pe întinderi mari și câmpii. Regele lor era leul. Era cel mai puternic dintre toți. Dar era și deștept, înțelept și drept.
Continuați să citiți →Trebuie să ne ajutăm
Când plouă, este apă peste tot. Iazurile se ridică, râurile se măresc și pe trotuare se formează pârâiașe. Odată s-a întâmplat că și râul din satul nostru s-a ridicat atât de mult încât era pe punctul de a se revărsa. Totul a fost salvat atunci de castori și prietenii lor, păsărelele. Și asta doar pentru că s-au ajutat reciproc. Cum a fost atunci?
Continuați să citiți →Cum a mers Horia pentru prima dată la grădiniță
Dincolo de dealul mare se afla o casă frumoasă. Dar nu era o casă obișnuită. Era albastră ca cerul și pe ea era pictat un soare. Acoperișul era de un roșu aprins. Se afla în mijlocul unei pajiști înflorite. Peste tot în jurul ei înfloreau flori colorate și parfumate. Dar ce fel de casă era aceasta?
Continuați să citiți →Valentin și spiridușii culegători
Era deja seară, pe cer se arăta luna, stelele din jurul ei începeau să strălucească și în nici o fereastră nu mai era lumină. Toți din oraș dormeau deja. Era o noapte adâncă. Dar chiar dacă era atât de târziu și nimeni nu era treaz, de sub un pat de copil se auzea un foșnet ușor. Era în camera lui Valentin.
Continuați să citiți →Mașina de poliție și mașina de pompieri
În mijlocul unui oraș mare și aglomerat era o parcare mai mică. Acolo parcau întotdeauna două mașini. Una era de pompieri și cealaltă de poliție. Ambele mașini erau întotdeauna pregătite și gata să plece pentru a ajuta pe cineva în oraș. Oamenii le chemau des din diverse motive.
Continuați să citiți →Furnica și lăcusta
Pe o pajiște trăiau o lăcustă și o furnică. Lăcusta sărea toată ziua la soare, în timp ce furnica muncea din greu și tot căra ceva undeva. Lăcusta era foarte uimită de asta, a sărit la el și l-a întrebat:
Continuați să citiți →Țânțarul și taurul
Un mic țânțar zbura prin peisaj. Cel mai mult îi plăcea să zboare deasupra suprafețelor iazurilor, în care își putea privi reflexia. Acest țânțar era foarte îngâmfat. Când zbura pe lângă o muscă ce se odihnea la umbră, își aranja trompa și acele câteva fire de păr de pe cap.
Continuați să citiți →Corbul și ulciorul
Era o zi fierbinte de vară. Corbul zbura prin regiune, tocmai se întorcea acasă și îi era foarte cald. Soarele de amiază bătea în penele sale negre și corbul a început să simtă sete. Căuta apă, dar nu vedea nimic nicăieri. În timpul verii lungi și obositoare, apa era puțină peste tot. Până când, deodată, ceva a strălucit. Să fie apă?
Continuați să citiți →Lidia și aventurile ei în pădure
Lidia era o fetiță blondă care petrecea foarte mult timp în pădure. Îi plăcea foarte mult să citească acolo, să se odihnească și să pună diverse bunătăți în hrănitoare pentru căprioare. Iubea să se întindă pe mușchi, să simtă mirosul ciupercilor și să încerce fructele de pădure, care creșteau peste tot în jur. Dar într-o zi, Lidia a întâlnit în pădure pe cineva, pe care nu-l mai văzuse niciodată. De fapt, nici nu știa că cineva ca acela există.
Continuați să citiți →Bunicul din poveste
Dincolo de nouă râuri și nouă munți se afla o căsuță. Arăta ca una de turtă dulce, dar nu era. Era făcută complet din lemn. Ferestrele ei erau pictate și din horn ieșea întotdeauna fum de lemn parfumat. În acea căsuță locuia un bunic din poveste. Era cel mai bun povestitor de basme. Copiii și animăluțele din întreaga zonă veneau la bunic să asculte poveștile lui.
Continuați să citiți →Bursucii Monty și Pișcot
Adânc în pădure, într-o vizuină mare, locuia o familie de bursuci: tata bursuc, mama bursuc și cei doi pui frumoși și neastâmpărați. Erau doi băieți bursuci. Se numeau Monty și Pișcot.
Continuați să citiți →Povestea unei fetițe indiene
Departe de aici, într-o țară indiană, trăia o fetiță. Avea părul lung și negru ca pana corbului, mereu împletit în două cozi foarte lungi. Purta pe cap o bandă colorată, în care avea înfipte pene. Se numea Incucuna. Mama și tatăl ei erau și ei indieni și locuiau în corturi înalte.
Continuați să citiți →Despre zâna Lucica
Când te uiți seara la cer și când norii au adormit demult, nefiind deloc pe cer, vei vedea peste tot deasupra ta stelele. Este ca o mantie neagră presărată cu sclipici. Unele strălucesc puternic, altele mai delicat. Când te uiți cu atenție, vei observa o mică luminiță, care sare de la o stea la alta. Acea luminiță este Lucica.
Continuați să citiți →Cum Ancuța a înseninat pe cineva
Când vine toamna, soarele începe să apună mai devreme, pe cer se adună mai des nori și adesea începe perioada ploilor. Uneori plouă puțin, dar alteori chiar și săptămâni întregi. Odată, o astfel de vreme nefavorabilă a avut loc și în satul nostru. Vântul bătea puternic și norii se strângeau aproape unul de altul. A fost o adevărată furtună. Dar chiar și după ce furtuna s-a oprit, ploaia a continuat.
Continuați să citiți →