V-ați săturat de prințese și mari eroi? În aceste povești, personajele principale sunt copiii. Poate că tocmai în basmul despre copii, copilul dumneavoastră se va recunoaște sau va învăța o lecție. Și dacă vă lipsește un basm despre copilul dumneavoastră, încercați să ne scrieți. Știm să povestim și basme la cerere despre copilul dumneavoastră.
Începea școala. Și astfel sa terminat nu doar vacanța de vară însorită și plină de distracție, ci și vremurile de grădiniță ale micuței Vilma. Vilma era o fetiță veselă și curajoasă, dar de școală îi era frică. Fetița cu părul castaniu era tristă că a terminat grădinița. Avea acolo multe prietene și în fiecare zi era distracție.
Continuați să citiți →
Într-o zi, domnul inventator era ocupat cu un calcul complicat. Dar când și-a ridicat capul ca să-și frece ochii obosiți, a observat, din magazie, un robotoțel mic și prăfuit care îl privea. Părea foarte trist.
Continuați să citiți →
A fost odată o fetiță pe nume Liza. Mama ei avea o florărie în oraș și o lua adesea cu ea la muncă. De mică, Liza avusese o legătură specială cu florile și îi plăcea să își ajute mama. Și acasă aveau o grădină plină de flori pestrițe, dar preferatele fetiței erau florile de câmp, care creșteau pe pajiștea din spatele orașului.
Continuați să citiți →
Vara a luat încet locul domnișoarei primăvară și copiilor tocmai le-a început vacanța de vară. Străzile erau pline de raze de soare, râsete de copii și bucuria pentru sfârșitul anului școlar. Pe străzi s-au deschis și niște mici tarabe, pe care copiii le iubeau cel mai mult. Știți ce vindeau în ele?
Continuați să citiți →
Paula și Jacob sunt gemeni. S-au născut în aceeași zi și la aceeași oră. Se iubeau foarte mult și făceau întotdeauna totul împreună. Chiar și seara mergeau la culcare în același timp. De fiecare dată când se întuneca și Paula și Jacob se strecurau în pat, mama venea în camera lor, se așeza lângă ei și le spunea un basm.
Continuați să citiți →
Departe, în adâncul mării, se află un regat acvatic foarte frumos. Acolo trăiesc un rege, o regină și cei doi copii ai lor: prințul și prințesa. Băiatul se numește Coral și înoată mereu undeva. Nu poate sta locului o clipă.
Continuați să citiți →
Într-o grădină plină cu pomi fructiferi și flori înmiresmate trăia o mică omiduță pe nume Kiki. Era o omiduță drăgălașă, cu corpul verde presărat cu buline albe. Kiki adora razele calde ale soarelui și cel mai mult îi plăcea să se cațere pe flori, unde se încălzea stând pe o petală.
Continuați să citiți →
Era deja sfârșitul lui februarie și iarna se apropia de sfârșit. Totuși, dimineața mai apărea bruma pe iarbă și bălțile înghețau pe trotuare. Pe copaci nu erau frunze și iarba nu avea nici urmă de culoarea aia verde proaspătă. Primăvara încă nu se pregătea să vină, zăpada adevărată nicăieri, dar gheața împodobea natura din jur.
Continuați să citiți →
Era februarie. Dimineața încă apărea bruma și din când în când cădeau câțiva fulgi de zăpadă. Pe dealuri se menținea un covor alb de zăpadă și pe iazuri strălucea gheața. Lângă un iaz se afla o salcie impunătoare. Și pe acea salcie stătea în fiecare zi Spiridușul Apei Cezar.
Continuați să citiți →
Dragii mei copii, vă mai amintiți povestea despre avionul pe nume Fulger? Avionul era mic de tot, dar își dorea foarte mult să poată zbura într-o zi sus în nori ca avioanele mari. Pe când zbura așa prin cer, pe aripa lui s-a așezat o mică rândunică pe nume Mimi. Mica rândunică își pierduse stolul în depărtare și aripioarele ei nu mai aveau putere să zboare. Avionul Fulger a hotărât să o ajute și s-o ducă la familia ei. Și așa a și fost.
Continuați să citiți →
Departe în munți se afla o căsuță mică. În ea locuiau bunicul și bunica. În fiecare vacanță venea la ei nepotul lor iubit, Jacob. Îi plăcea foarte mult acolo, deoarece acel loc era magic pentru el. Nici o zi în această căsuță nu era obișnuită.
Continuați să citiți →
A venit iarna. Un strat alb de zăpadă a acoperit totul din jur. Pe copaci s-a așternut o pătură proaspătă de zăpadă. Termometrul arăta temperaturi sub zero și pe ferestre se formau flori de gheață. O iarnă exact așa cum trebuie să fie. Toți copiii din sat se adunau pe dealul din apropiere pentru a-și încerca săniile. Boris s-a îndreptat și el spre deal.
Continuați să citiți →
Era o dimineață rece de decembrie, iar lumea de afară, dincolo de ferestre, era învelită într-o pătură albă de zăpadă sclipitoare. Era ziua dinaintea Ajunului, iar asta însemna doar un lucru: drumul spre Crăciun la străbunici.
Continuați să citiți →
Odinioară trăiau unul lângă altul băiatul Călin și fata Gerda. Erau cei mai buni prieteni, se iubeau ca frații și își petreceau împreună fiecare zi. Vara se jucau printre florile din grădină, iar iarna priveau zăpada, care cădea pe fereastră.
Continuați să citiți →
Când trece toamna, începe iarna. Afară se răcește puțin mai mult. Pe mașini dimineața se formează brumă și drumurile încep să alunece. Fiecare copil așteaptă cu nerăbdare prima zăpadă. Dar încă nu știe că odată cu primul fulg poate veni și ceva magic.
Continuați să citiți →