V-ați săturat de prințese și mari eroi? În aceste povești, personajele principale sunt copiii. Poate că tocmai în basmul despre copii, copilul dumneavoastră se va recunoaște sau va învăța o lecție. Și dacă vă lipsește un basm despre copilul dumneavoastră, încercați să ne scrieți. Știm să povestim și basme la cerere despre copilul dumneavoastră.
Undeva, printre munți înalți, există un sătuc mic. Iar la marginea acelui sătuc, într-o colibă mică, trăia un băiețel sărman împreună cu mama lui. Mama se îmbolnăvise, însă, în ciuda a toate, se străduia cum putea ea mai bine.
Continuați să citiți →
Era Revelionul, iar micul Dominic abia mai putea să aștepte sărbătoarea Anului Nou. Era nerăbdător să se joace și să se distreze împreună cu părinții și familia. Ca în fiecare an, împreună cu tatăl său, a împodobit camera de zi cu luminițe, baloane colorate și cu mesajul „An Nou Fericit!”. În aer plutea bucuria și toată lumea abia aștepta sărbătoarea de Revelion și începutul noului an.
Continuați să citiți →
Din vremurile străvechi se spune că, dacă copiii nu adorm cuminți seara, vine o sperietoare să-i sperie. Oare este adevărată această poveste? Asta nu știm nici azi, dar micul Petrică știe deja răspunsul.
Continuați să citiți →
În noaptea dinaintea Anului Nou, o fetiță mică, pe nume Ela, se ridică din pătuțul ei și se duse direct la fereastră. Afară, cerul de catifea era presărat cu stele, care sclipeau ca niște scântei de magie. Ela iubea să privească stelele, dar în seara aceea totul era diferit.
Continuați să citiți →
Afară zâmbeau deja luminițele de Crăciun și tot felul de ornamente, iar pe străzi plutea mireasma dulce a prăjiturilor. Venise momentul să împodobească bradul, iar micuța Lea abia mai putea de nerăbdare. Împreună cu mama alegea ornamentele ascunse în dulap și, cu grijă, le duceau în camera de zi, unde brăduțul stătea deja pregătit. Între timp, tata punea luminițe scânteietoare pe acoperișul casei.
Continuați să citiți →
Într-o zi, o fetiță blondă pe nume Patricia a plecat împreună cu mama ei în orășelul de Crăciun. Pe măsură ce se plimbau pe ulițele frumos împodobite, aerul era plin de miros de ciocolată caldă, punch parfumat și tot felul de dulciuri. Căsuțele luminate forfoteau de oameni bucuroși, care se bucurau de adevărata atmosferă de sărbătoare.
Continuați să citiți →
Era o sâmbătă rece. Orașul era acoperit de o mantie albă, iar prin ferestre se zăreau ici-colo brăduți împodobiți și strălucitori. Copiii se dădeau cu săniuțele sau construiau din zăpadă tot felul de minuni. Gicu și surioara lui, Sandra, au ieșit în fugă din casă, în curte, îmbrăcați gros până peste urechi. Zăpada pufoasă le acoperea curtea ca o uriașă pătură albă, strălucind în lumina soarelui. Cei doi frățiori erau hotărâți să facă din zăpadă ceva cu totul special.
Continuați să citiți →
Odinioară, într-un mic orășel, trăia un băiat pe nume Adam, care își dorea nespus să vadă întreaga lume. Dar era încă un copil, iar părinții lui nu aveau bani de prisos.
Continuați să citiți →
Era o dimineață rece de decembrie, iar școala se apropia încet de sfârșitul anului. Mai erau doar câteva zile până la vacanță, iar clasele se transformau deja în peisaje magice de Crăciun. Peste tot se vedeau desene cu sclipici, decorațiuni colorate și brăduți frumos împodobiți.
Continuați să citiți →
Era noapte, iar din cer se cădeau fulgi mari de zăpadă albă, ca niște pene strălucitoare. Pământul era deja acoperit cu o pătură groasă de nea, care creștea pe măsură ce ningea. Copacii, casele și acoperișurile erau împodobite cu luminițe sclipitoare, iar prin ferestre se zăreau brăduți frumos împodobiți și ornamente colorate.
Continuați să citiți →
Era începutul lunii decembrie, iar domnul Toamnă își lua încet rămas-bun de la lume. Aerul devenise mai rece, iar străzile începeau să se îmbrace în straie de sărbătoare: ghirlande colorate, luminițe sclipitoare și vitrine pline de ornamente de Crăciun. Copiii așteptau cu sufletul la gură să vină Moș Crăciun și să vadă ce cadouri le va aduce sub brăduț.
Continuați să citiți →
Coloratul domn Toamnă își lăsa încet haina ruginită și bogată. Frunzele, odinioară roșii, aurii și arămii, zăceau acum pe pământ ca un covor moale, iar briza blândă se schimba treptat în vântul rece al doamnei Iarnă, care aducea cu ea primii fiori de gheață. Dar ziua aceea de noiembrie era diferită la școală: elevii nu au avut lecții obișnuite, ci au plecat cu învățătoarele și învățătorii lor într-o mică excursie în parc, ca să se bucure de ultimele clipe ale toamnei.
Continuați să citiți →
Kedysi dávno žil raz jeden statný muž. Bol to kupec, ktorý mal vždy dostatok dobrého tovaru a na trhu sa mu darilo. Bol to šťastný chlap, mal prekrásnu ženu a vybudoval dom obrovský ako zámok.
Continuați să citiți →
Era ziua dinaintea vacanței de toamnă. Orașul era împodobit cu dovleci sculptați și frunze căzute, iar clasele din școli purtau și ele straiele toamnei. Ferestrele erau decorate cu frunze colorate, clasele cu omuleți din castane, dovleci pictați și chiar câteva schelete haioase. În acea zi, la școală urma spectacolul de toamnă.
Continuați să citiți →
A fost odată un om și soția lui, care aveau împreună doi copii minunați. Pe fiul lor Tom și pe fiica lor Anca. Trăiau modest într-o căsuță mică la marginea orașului dar, chiar dacă nu aveau prea multe, se bucurau din suflet de copiii lor.
Continuați să citiți →