Măriuca P.

Basme de citit

Fantoma Tania

Măriuca P. - 0 Comentariu
Povestioară de culcare pentru copii - Fantoma Tania

Tania era o fetiță deosebită. Trăia printre fantome, fiind și ea o fantomă micuță și simpatică. Părul ei roșcat era mereu ciufulit, obrajii murdari, iar hainele păreau cusute din tot felul de bucăți colorate. La prima vedere, era evident că nu semăna cu ceilalți copii. Cu toate acestea, Tania își dorea din tot sufletul să-și facă prieteni printre copiii normali, chiar dacă mama și tatăl ei erau și ei fantome. Deși mergea la școală alături de alte fantome, era atrasă de lumea copiilor obișnuiți.

Continuați să citiți →
Basme de citit

Cum și-a învins liliacul frica

Măriuca P. - 1 Comentariu
Povestioară pentru copii - Cum și a învins liliacul frica

Când întreaga pădure este cufundată în întuneric și pe cer apar luna și stelele, vine noaptea. Toate animalele din pădure se retrag în vizuinile și adăposturile lor, pregătindu-se de somn. Trebuie să-și recapete forțele pentru ziua următoare. Totuși, există și animale care își încep ziua odată cu lăsarea nopții. Ziua dorm, iar când amurgul se apropie, se trezesc, își deschid ochii mici și își încep viața de noapte.

Continuați să citiți →
Basme de citit

Pe pista de curse

Măriuca P. - 1 Comentariu
Poveste de seară pentru copii - Pe pista de curse

Departe de satul nostru era un circuit de curse. În fiecare an se organizau acolo curse de mașini. Acolo mergeau cele mai bune mașini de curse pe care le-a văzut cineva vreodată. Viteza lor era incredibilă. De fiecare dată, mulți oameni veneau să le vadă. Toți urmăreau și încurajau de pe scaunele lor favoriții. Aproape de pista de curse erau și alte mașini decât cele de curse. Era parcată acolo o mașină de pompieri mai mică și o ambulanță. Dar mașina de pompieri era foarte nefericită.

Continuați să citiți →
Basme de citit

Cum a ajuns ursul Mormăilă la miere

Măriuca P. - 0 Comentariu
Poveste pentru citit - Cum a ajuns ursul Mormăilă la miere

Când a început primăvara, multe animale au început să se trezească din hibernare. Unul dintre ei era și marele urs Mormăilă. Toată iarna s-a odihnit frumos în bârlogul său ascuns. Dar când iarna s-a terminat, a ieșit, s-a întins și imediat a început să caute ceva de mâncare. I s-a făcut o poftă uriașă de miere. Dar încă nu știa ce va trebui să facă pentru a se bucura de ea.

Continuați să citiți →
Basme de citit

Meciul de hochei al animalelor

Măriuca P. - 1 Comentariu
Povestioară de culcare - Meciul de hochei al animalelor

Dincolo de pădure, pe un iaz mare și înghețat, a avut loc un eveniment mare în timpul iernii. Un meci important de hochei. Două echipe interesante au jucat una împotriva celeilalte. De o parte erau vulpile și de cealaltă urșii. Toți s-au antrenat din greu. Au învățat să paseze, să patineze rapid și să facă viraje. Când a sosit ziua cea mare, când trebuia să fie meciul, toate animalele din pădure s-au așezat în jurul iazului. Unii aveau pancarte mari cu inscripția „Hai vulpile“. Alții aveau tricouri cu urși. Fiecare ținea cu cineva diferit.

Continuați să citiți →
Basme de citit

Povestea șoferului dubiței

Măriuca P. - 0 Comentariu
Poveste de seară - Povestea șoferului dubiței

În fiecare dimineață, o dubiță trecea prin orașul nostru. Era întotdeauna curată, spălată și respecta regulile. Nu făcea zgomot. Mergea liniștit și ordonat. Distribuia bunătăți prin oraș. Pleca dimineața devreme undeva departe de oraș. Acolo unde nu mergea nimeni. Se încărca cu fructe și legume și apoi se întorcea în orașul nostru. Aici distribuia mâncarea la diferite standuri, unde oamenii veneau să facă cumpărături. Dubița era condusă de un șofer… Dar nu era un șofer oarecare.

Continuați să citiți →
Basme de citit

De ce era Tereza tristă

Măriuca P. - 0 Comentariu
Povestioară de seară pentru copii - De ce era Tereza tristă

Iarna s-a terminat. Peste tot a început să răsară iarba verde, pe pajiști înfloreau flori. Soarele încălzea din ce în ce mai mult. La grădiniță, lângă fereastră, stătea Tereza, o fetiță cu părul blond, obrajii roz și ochii albaștri ca izvoarele. Cu zâmbetul ei drăguț, îi înveselea întotdeauna pe toți copiii din grădiniță. În ultima vreme însă, nu mai zâmbea prea des și astăzi deloc. Privea tristă pe fereastră, își sprijinea capul în mâini și avea ochii complet sticloși, de parcă ar fi vrut să plângă.

Continuați să citiți →
Basme de citit

Hoțul de la fermă

Măriuca P. - 0 Comentariu
Poveste de seară - Hoțul de la fermă

În singurătatea de după pădurea deasă se afla o fermă. În jurul ei erau întinse câmpuri mari. Pe ele se cultivau cartofi și porumb. La această fermă trăiau câteva animale. În staul erau oițe, lângă le păzea un câine mare, în grajduri erau cai și prin curte alergau găini și rațe. De toți avea grijă un fermier bătrân și înțelept.

Continuați să citiți →
Basme de citit

Gnomul Mărăcică

Măriuca P. - 0 Comentariu
Poveste de seară - Despre Omul de zăpadă

Într-o pădure neagră adâncă se afla un sătuleț micuț. Era ascuns între mușchi și ferigi. Nu putea fi văzut cu ochiul liber. O persoană ar fi putut să-l vadă doar dacă s-ar fi aplecat, ar fi stat complet nemișcată și s-ar fi uitat cu atenție la ferigi. Atunci poate ar fi văzut un sat micuț, unde trăiau gnomii. Locuiau acolo câțiva gnomi laolaltă. Erau harnici, veseli și cântau mereu în timp ce lucrau. Dar unul dintre ei însă nu era așa. Îl chema Mărăcică. Nu era rău, doar că rar zâmbea și cele mai frecvente cuvinte ale sale erau nu, nu vreau, nu-mi place.

Continuați să citiți →