La marginea orașului, acolo unde se termină toate drumurile și toate trotuarele, se află o casă colorată. Are un acoperiș portocaliu, pereți albastru deschis și pe ei sunt pictate flori. Nimeni nu locuiește în ea, și totuși, în fiecare zi este plină de copii aduși de părinți. Este o grădiniță. Dar nu este o grădiniță obișnuită. Se întâmplă ceva special în ea.
Ba chiar magic. În fiecare zi, când vine ora prânzului, grădinița începe să se unduiască, culorile ei sunt mai vii ca niciodată și din grădiniță se aude un cântec magic. Cine îl cântă și ce se întâmplă de fapt la prânz?
La grădiniță lucrează o doamnă bucătăreasă deosebită. Hainele ei sunt albe ca zăpada, pe cap are o bonetă de bucătar și sub ea o coadă lungă și neagră împletită. Se numește Mariana. Toți copiii îi spun Mari. Această bucătăreasă nu este doar o bucătăreasă obișnuită. Ea știe să transforme timpul prânzului într-un timp magic.
Mari știa întotdeauna foarte bine cât de puțin le place copiilor să ia prânzul. Trebuie să stea frumos, să nu se joace cu tacâmurile, să nu se foiască, ceea ce este, desigur, foarte plictisitor. În plus, este suficient ca copiii să mănânce câteva linguri de mâncare și deja se auzea în toată sala de mese: „Nu-mi place. Nu mai pot. Am burtica plină. Pot să duc farfuria?” Și asta bucătăreasa Mari nu voia. Își dorea ca și prânzul să fie iubit de copii. Să fie fericiți când îi va servi.
Așa că s-a hotărât să facă totul pentru ca să fie așa. A căutat în toate cărțile de bucate, în rețetele magice și în toate enciclopediile pentru copii… Și apoi a găsit-o. O vrajă magică cu un ingredient secret pentru mâncăruri. Imediat a învățat-o și abia aștepta să le arate copiilor de la grădiniță.
Bucătăreasa Mari nu putea să aștepte până a doua zi la prânz. Copiii s-au așezat ca de obicei la mese, au început să se foiască încet, când deodată a ieșit bucătăreasa Mari cu tacâmurile în mână și a început să cânte: „Mâncarea-n bucătărie-i gata, aburul dulce se ridică deodată. Copiii curând spre masă vin, cu poftă mare și zâmbet senin. Totul e pus, totul e frumos, pe masă așteaptă prânzul gustos. Copii, copii, fiți pe fază acum, tacâmurile le chem sunt pe drum. Vă pun în farfurii ceva special, un strop de iubire, ca să știți că vă iubesc.”
De îndată ce bucătăreasa Mari a început să cânte un cântec, au început să se întâmple lucruri incredibile. Lingurile, furculițele și cuțitele s-au aliniat, au început să pășească frumos în aer una după alta și s-au așezat treptat pe masa fiecărui copil. În toată clasa a strălucit un curcubeu colorat și pe el aluneca sclipici. Între timp, bucătăreasa Mari dansa cu grijă în ritm printre copii și le punea mâncare pe farfurii. Totul era ca într-un basm. Copiii nici nu au observat că deja au prânzul pe farfurie. Doar priveau în jur cu gura căscată, întrebându-se ce se întâmplă.
Când bucătăreasa a terminat de cântat și mâncarea era pe masă, a scos din buzunar un săculeț mic. Între degete a luat puțin din condimentul roșu și l-a presărat ușor deasupra farfuriilor cu mâncare. Cu un zâmbet, le-a șoptit copiilor: „Aceasta este ingredientul secret, ca să vă placă totul.” Copiii, cu uimire și un zâmbet larg, au început să mănânce. „Este delicios. Mmm. Bucătăreasă Mari, ești cea mai bună,” se auzea din toate colțurile clasei.
Atunci niciunul dintre copii nu se foia, nu dădea ochii peste cap și nici nu voia să returneze mâncarea. Bucătăreasa Mari era mulțumită. Și de ce le plăcea atât de mult copiilor și care era ingredientul secret? Bucătăreasa Mari gătea pentru copii. Voia să facă totul pentru ca timpul prânzului să devină magic pentru ei și să le aducă bucurie. Și ingredientul secret? Era dragostea. Totul făcea pentru ei din dragoste. De aceea le plăcea.
De atunci a trecut mult timp. Dar nimic nu s-a schimbat. La grădiniță lucrează în continuare bucătăreasa Mari și transformă timpul prânzului într-un timp magic. Dacă ai trece pe lângă grădiniță, ai vedea cum întreaga grădiniță se unduiește și strălucește la prânz, cum din ferestre se răspândește un miros minunat, cum se aude un cântec magic pe care bucătăreasa Mari îl cântă și cum toți copiii chicotesc mulțumiți în liniște. Și despre asta este vorba, acesta este cel mai important lucru: să aduci un zâmbet pe fața celorlalți. Bucătăreasa Mari a reușit asta. De aceea era deosebită.
