Fiecare s-a cufundat deja în vreo fabulă despre animale. Animalele ne explică cel mai bine cum să ne comportăm unii cu alții și ce să nu facem. Ursul, iepurele, vulpea, corbul, barza – toți vorbesc direct cu sufletul nostru în fabulele cu animale.
Odată, o vulpe șireată era foarte flămândă, așa că ieși din ascunzișul ei și plecă să caute ceva de mâncare. Alerga pe câmpul proaspăt arat și adulmeca să vadă dacă nu găsește vreun șoarece. Deodată văzu un arici, cum ședea lângă cuibul unui șoarece și se ospăta cu poftă.
Continuați să citiți →
Pe o pajiște trăiau o lăcustă și o furnică. Lăcusta sărea toată ziua la soare, în timp ce furnica muncea din greu și tot căra ceva undeva. Lăcusta era foarte uimită de asta, a sărit la el și l-a întrebat:
Continuați să citiți →
Un mic țânțar zbura prin peisaj. Cel mai mult îi plăcea să zboare deasupra suprafețelor iazurilor, în care își putea privi reflexia. Acest țânțar era foarte îngâmfat. Când zbura pe lângă o muscă ce se odihnea la umbră, își aranja trompa și acele câteva fire de păr de pe cap.
Continuați să citiți →
Era o zi fierbinte de vară. Corbul zbura prin regiune, tocmai se întorcea acasă și îi era foarte cald. Soarele de amiază bătea în penele sale negre și corbul a început să simtă sete. Căuta apă, dar nu vedea nimic nicăieri. În timpul verii lungi și obositoare, apa era puțină peste tot. Până când, deodată, ceva a strălucit. Să fie apă?
Continuați să citiți →