Zânele – sunt frumoase, știu să facă magie, unele au chiar aripi, există multe tipuri de zâne. Poveștile despre zâne vă vor duce la zânele florilor, la zânele care dansează la lumina lunii pe pajiște și chiar la zânele rele, care ca ursitoare prezic soarta prinților și prințeselor. Trebuie doar să alegeți una dintre poveștile cu zâne pe care le-am creat pentru voi.
La marginea orașului, acolo unde încep pădurile și câmpurile, se află o căsuță mai mică. Acolo locuiește o fetiță pe nume Victoria. Merge în clasa a doua – o fată mare, cum îi place ei să spună. Părul ei blond strălucește în lumina soarelui, iar în ochii ei albastru-ceresc se ascund scântei magice.
Continuați să citiți →
Seara, când toți dorm, ies din ascunzătorile lor zânele mici și vizitează casele noastre. Caută camerele copiilor și se strecoară prin fereastră până la ei. Găsesc o mică crăpătură și intră ușor sub pernă. Caută să vadă dacă nu e vreun dințișor căzut.
Continuați să citiți →
Alena era o fetiță cam de vârsta ta. Avea părul deschis la culoare cu bucle minunate, ochi de un maro ciocolatiu și mereu un zâmbet pe față. Era o fetiță drăguță și cuminte. Locuia aproape de pădure și petrecea mult timp în ea. Îi plăcea foarte mult să observe animalele sau doar să se plimbe și să asculte păsărelele cântând. Dar astăzi însă, nu se plimba în ea chiar singură.
Continuați să citiți →
În țara basmelor și a magiei trăiau mulți drăcușori. Locuiau într-o vizuină sub pământ, unde era bine și cald. Erau drăcușori buni, care mențineau ordinea pe pământ și focul sub pământ. Dacă cineva se purta rău sau era nedrept, îl luau pentru o vreme în vizuină, ca să lucreze acolo. Dar, când cineva era bun, drăcușorii îl ajutau cu vrăjile lor.
Continuați să citiți →
Lidia era o fetiță blondă care petrecea foarte mult timp în pădure. Îi plăcea foarte mult să citească acolo, să se odihnească și să pună diverse bunătăți în hrănitoare pentru căprioare. Iubea să se întindă pe mușchi, să simtă mirosul ciupercilor și să încerce fructele de pădure, care creșteau peste tot în jur. Dar într-o zi, Lidia a întâlnit în pădure pe cineva, pe care nu-l mai văzuse niciodată. De fapt, nici nu știa că cineva ca acela există.
Continuați să citiți →
Când te uiți seara la cer și când norii au adormit demult, nefiind deloc pe cer, vei vedea peste tot deasupra ta stelele. Este ca o mantie neagră presărată cu sclipici. Unele strălucesc puternic, altele mai delicat. Când te uiți cu atenție, vei observa o mică luminiță, care sare de la o stea la alta. Acea luminiță este Lucica.
Continuați să citiți →
În mijlocul mării uriașe naviga o navă. Avea pânzele întinse și steagul îi flutura în vânt. Pe acea navă trăia piratul Victor. Avea părul lung, o bandă neagră peste ochi și o barbă cenușie pe față. Cutreiera marea în lung și-n lat. Nu vorbea cu alți navigatori. Era un singuratic. Nu voia să aibă prieteni sau tovarăși.
Continuați să citiți →
Într-un sat îndepărtat se afla o căsuță mică. Acolo locuia o fetiță cu un cățel pufos. Se numea Ioana. O fetiță cu părul negru, ochi căprui și un zâmbet frumos. Dar acum era tristă. Stătea pe trotuar în fața căsuței sale și ținea în mână lesa cățelușului ei. Cățelușul stătea ghemuit lângă ea. Amândoi se uitau la casă și aveau o expresie tristă.
Continuați să citiți →
Departe deasupra cerului, aproape în spațiu, se află o casă frumoasă. Este construită pe o planetă. Dar nu este doar o casă obișnuită. Arată ca și cum ar fi făcută din aburi. Se mișcă mereu ușor. Este o fabrică magică.
Continuați să citiți →
În mijlocul unei pajiști verzi se ridica un copac. Se vedea de departe, pentru că era foarte mare. Trunchiul său imens nu ar fi putut fi cuprins nici de 10 oameni mari. În fiecare an înflori frumos și coroana sa era atât de mare, încât nu se putea vedea capătul ei de pe pământ. Dar nu era un copac obișnuit. În coroana sa bogată locuiau zâne.
Continuați să citiți →
După iarnă vine primăvara. Iarba începe să se înverzească. Pe câmpii încep să răsară flori colorate. Animalele încep să se trezească din somnul de iarnă. Stoluri de păsări revin înapoi la noi în ținuturile calde. Soarele începe să încălzească mai tare și este cald peste tot. Uneori pământul nostru este udat de o ploaie caldă neașteptată de primăvară. Când plouă dar soarele încă strălucește, pe cer apare ceva minunat și colorat. Știi ce apare? Corect, apare curcubeul. Nimeni nu a văzut niciodată începutul sau sfârșitul lui. Nimeni nu știe cum a apărut. Eu însă cunosc povestea unei fetițe care a găsit magia curcubeului.
Continuați să citiți →