Câinii sălbatici erau animale care trăiau departe de oameni. Locuiau în păduri, unde aveau vizuini. Trăiau în haite. Asta înseamnă că sunt mulți, o familie mai mare de câini. Nu au băgat niciodată de seamă oamenii. Nu mergeau în oraș. Până într-o zi, când totul s-a schimbat.
Continuați să citiți →
Iarna s-a terminat. Peste tot a început să răsară iarba verde, pe pajiști înfloreau flori. Soarele încălzea din ce în ce mai mult. La grădiniță, lângă fereastră, stătea Tereza, o fetiță cu părul blond, obrajii roz și ochii albaștri ca izvoarele. Cu zâmbetul ei drăguț, îi înveselea întotdeauna pe toți copiii din grădiniță. În ultima vreme însă, nu mai zâmbea prea des și astăzi deloc. Privea tristă pe fereastră, își sprijinea capul în mâini și avea ochii complet sticloși, de parcă ar fi vrut să plângă.
Continuați să citiți →
Patric era un băiețel dintr-un orășel mic. Locuia într-o casă confortabilă cu tăticul său. Lângă casă aveau un garaj mare și deasupra garajului era un semn: „Cel mai bun mecanic auto din oraș.” Tatăl lui Patric repara mașini în garaj.
Continuați să citiți →
Zâna Dalia era o zână a florilor. Dar în timp ce celelalte zâne ale florilor aveau aripi frumoase de fluture în toate culorile posibile, zâna Dalia nu avea încă aripi. Acest lucru o deranja foarte mult, deoarece celelalte zâne râdeau adesea de ea din această cauză. Un lucru foarte urât din partea lor.
Continuați să citiți →
Știți ce este un meteorit? Este o bucățică dintr-un asteroid, care zboară prin spațiu și cade pe pământ pe planeta noastră. Pur și simplu o altfel de pietricică. Și astăzi povestea noastră este despre un astfel de meteorit.
Continuați să citiți →
Undeva după un colț, la o distanță scurtă – iepurașul mic caută floricele de primăvară.
După o iarnă grea, a venit în sfârșit primăvara. Iepurașul Bing alerga în cizme prin resturile de zăpadă topită și sărea vesel în bălți. Flop îl urmărea cu interes și se bucura de razele calde ale soarelui.
Continuați să citiți →
Undeva după un colț, la o distanță scurtă – iepurașul mic se teme de dentist.
Iepurașul Bing se ascundea sub bancă și nu voia să iasă pentru nimic în lume. Dimineața la micul dejun a mușcat dintr-un morcov și din cauza asta a început să îl doară dințișorul. Flop i-a spus că trebuie să meargă la doamna doctor – dentist. Dar Bing se temea foarte, foarte mult de ea.
Continuați să citiți →
Într-un sat trăia un băiat. Era un păstor și în fiecare zi ducea turma de oi pe pajiște. Acolo le păzea, în caz că apărea vreun lup. Dar lupul nu apărea niciodată și băiatul începea să se plictisească teribil pe pășune. Să alerge după fluturi nu-l mai distra, așa că a venit cu o idee foarte proastă pentru a alunga plictiseala și a se distra.
Continuați să citiți →
Undeva aproape, de mers doar un pic – a primit o floare un iepuraș mic.
Era o zi frumoasă de vară. Iepurașul Bing mânca legume acasă, când cineva a sunat la ușă.
Continuați să citiți →
A fost odată o vulpe care pândea iepurașii mici. Îi era foame și voia să-i mănânce. Dar a apărut un cerb, paznicul pădurii, și a alungat vulpea, lovind-o cu coarnele sale. Vulpea a fugit de el până a ajuns la râu. Curentul apei era destul de puternic, dar când s-a uitat înapoi, a văzut cerbul alergând spre ea. Fără să mai stea pe gânduri, a sărit în apă și a început să înoate spre celălalt mal.
Continuați să citiți →
Iepurii sunt creaturi foarte timide. E suficient să foșnească ceva și deja fug speriați spre siguranță. Uneori se sperie chiar și de propria lor umbră. Le este frică să nu fie mâncați sau să nu fie vânați de un vânător.
Continuați să citiți →
Într-un iaz trăia o broască. Era mare, mai mare decât toate broaștele din jur. De aceea credea că este cea mai mare din lume. De asemenea, se lăuda și se mândrea des că nimeni nu este mai mare decât ea.
Continuați să citiți →
Într-un sat trăia o broască. Locuia într-o fântână, adâncă și rece, dar o considera castelul ei. Aici broasca sărea și țopăia și seara cânta tare. Era singură, dar era complet fericită. Nu putea înțelege de ce celelalte animale nu vor să locuiască și ele în fântână. De aceea, broasca le lua adesea în râs și se lăuda că nimeni nu are o locuință mai bună decât ea. Dar nici celelalte animale nu o înțelegeau pe ea. Cum ar putea cineva să vrea să locuiască singur într-o fântână rece și întunecată?
Continuați să citiți →
În singurătatea de după pădurea deasă se afla o fermă. În jurul ei erau întinse câmpuri mari. Pe ele se cultivau cartofi și porumb. La această fermă trăiau câteva animale. În staul erau oițe, lângă le păzea un câine mare, în grajduri erau cai și prin curte alergau găini și rațe. De toți avea grijă un fermier bătrân și înțelept.
Continuați să citiți →
Pe lângă un mic orășel de poveste trecea un drum. Pe el circulau mașini mici și mari. Unele camioane distribuiau mărfuri, iar alte mașini mai mici transportau oameni la muncă. În acest oraș de poveste, oamenii și mașinile erau prieteni. Se ajutau reciproc.
Continuați să citiți →