Poveștile cu animale sunt printre cele mai populare. Animalele sunt drăguțe și în povești pot face multe lucruri. Aici vă așteaptă animale domestice, animale de pădure și animale de la zoo. Fiecare poveste este despre un animal, și nu sunt puține. Alegeți ce animal va fi astăzi eroul principal în povestea de noapte bună.
A fost odată o vulpe care pândea iepurașii mici. Îi era foame și voia să-i mănânce. Dar a apărut un cerb, paznicul pădurii, și a alungat vulpea, lovind-o cu coarnele sale. Vulpea a fugit de el până a ajuns la râu. Curentul apei era destul de puternic, dar când s-a uitat înapoi, a văzut cerbul alergând spre ea. Fără să mai stea pe gânduri, a sărit în apă și a început să înoate spre celălalt mal.
Continuați să citiți →
Într-un iaz trăia o broască. Era mare, mai mare decât toate broaștele din jur. De aceea credea că este cea mai mare din lume. De asemenea, se lăuda și se mândrea des că nimeni nu este mai mare decât ea.
Continuați să citiți →
Într-un sat trăia o broască. Locuia într-o fântână, adâncă și rece, dar o considera castelul ei. Aici broasca sărea și țopăia și seara cânta tare. Era singură, dar era complet fericită. Nu putea înțelege de ce celelalte animale nu vor să locuiască și ele în fântână. De aceea, broasca le lua adesea în râs și se lăuda că nimeni nu are o locuință mai bună decât ea. Dar nici celelalte animale nu o înțelegeau pe ea. Cum ar putea cineva să vrea să locuiască singur într-o fântână rece și întunecată?
Continuați să citiți →
În singurătatea de după pădurea deasă se afla o fermă. În jurul ei erau întinse câmpuri mari. Pe ele se cultivau cartofi și porumb. La această fermă trăiau câteva animale. În staul erau oițe, lângă le păzea un câine mare, în grajduri erau cai și prin curte alergau găini și rațe. De toți avea grijă un fermier bătrân și înțelept.
Continuați să citiți →
La marginea satului, lângă pădure, trăiau într-o căsuță mică bunicul și bunica. Împreună își gospodăreau zi de zi și din când în când bunica îi cocea bunicului câte o delicatesă. Într-o dimineață, bunicul s-a trezit cu o poftă irezistibilă de gogoșică. A rugat-o pe bunica dacă i-ar putea pregăti una.
Continuați să citiți →
Într-o pădure trăia o vulpe. La marginea pădurii era un iaz și acolo trăia un cocostârc. Într-o zi, cei doi s-au împrietenit. Și ca pe noul său prieten, vulpea l-a invitat pe cocostârc la cină.
Continuați să citiți →
Într-o curte trăia un cocoș care avea găina lui. Cocoșul își petrecea cea mai mare parte a zilei aranjându-și penele colorate, iar găina alerga prin curte căutând hrană pentru amândoi. Într-o zi au decis să-și înveselească viața și să meargă în pădure după căpșuni. S-au înțeles să împartă fiecare căpșună pe care o găsesc. Găinușa a găsit repede o căpșună roșie și s-a împărțit frumos cu cocoșul.
Continuați să citiți →
Au trăit odată un moș și o babă. Aveau o căsuță și lângă căsuță un mic ogor. Pe acel ogor cultivau de toate și din fiecare recoltă bună aveau o bucurie imensă. Anul acesta au avut deja cea mai mare parte a recoltei strânsă, mai rămăsese doar un strat cu ridichi. Moșul a mers seara să culeagă și a pus ridichile pe căruță una câte una. Până a ajuns la ultima și a făcut ochii mari. Era însă uriașă!
Continuați să citiți →
A fost odată ca niciodată un miel mic și încăpățânat într-o turmă mare. Era întotdeauna mulțumit, pentru că făcea ce voia. Era încă mic și drăguț, așa că orice problemă pe care o cauza era iertată repede și nimeni nu se supăra pe el prea mult timp. Nici mama oaie, nici păstorul sau câinii de pază. De altfel, cel mai des îi necăjea pe păstor și pe câini când pleca fără permisiune din turmă și toți trebuiau să-l caute.
Continuați să citiți →
Într-o zi de primăvară, mama rață se plimba nerăbdătoare în jurul ouălor din cuib, așteptând ca toate rățuștele ei să iasă din ou. Și a auzit prima „crăpătură“. Unul dintre bobocii galbeni se lupta să iasă din ou. Și curând au ieșit și bobocii din al doilea și al treilea ou. Doar al patrulea, cel mai mare dintre ouă, încă nimic. Mama rață se învârtea în jurul lui, ciocănea cu ciocul pentru a-l grăbi, dar bobocul din ou nu voia încă să iasă.
Continuați să citiți →
Într-o căsuță mică de lângă pădure trăia o capră cu ieduții ei. Ieduții erau foarte jucăuși și adesea nu voiau să-și asculte mama. Într-o zi, mama capră a trebuit să meargă la pășune și înainte de plecare le-a spus ieduților: „Țineți porțile închise până nu auziți vocea mea. Vă voi aduce un uger plin de lapte.“
Continuați să citiți →
A fost odată ca niciodată trei purceluși care trăiau pe o pajiște lângă pădure. Se bucurau acolo de mult timp și nu le lipsea nimic. Până într-o zi, când cel mai tânăr purceluș a venit cu o veste rea. A auzit de la bufnița înțeleaptă, care știa întotdeauna totul, că un lup se plimbă prin zonă.
Continuați să citiți →