A fost odată ca niciodată un regat ascuns, diferit de toate cele pe care le cunoaștem noi. Nu era pe pământ, ci sub ape, adânc, departe de lumea oamenilor. În acest tărâm albastru, pe un recif de corali strălucitori, trăiau creaturi nemaivăzute: pești cu solzi colorați ca pietrele prețioase, căluți de mare care pluteau ca niște visuri și sirene minunate – Aurelia, Luna și Marisa.
Continuați să citiți →
A fost odată o lume fermecată, care se numea Țară Nețară. În această lume fermecată nu trăiau doar oameni, ci și vrăjitori, înfricoșători vârcolaci sau micuții spiriduși prietenoși. Vrăjitorii chemau ploaia în zilele lungi de secetă, îi vindecau pe cei bolnavi și vegheau alături de cavaleri la siguranța zidurilor regatului. Regele Florin și fiii săi, prinții, nu trăiau doar în bogăție și glorie, ci erau de ajutor tuturor oamenilor și ființelor din împărăția lor.
Continuați să citiți →
Kedysi dávno žil raz jeden statný muž. Bol to kupec, ktorý mal vždy dostatok dobrého tovaru a na trhu sa mu darilo. Bol to šťastný chlap, mal prekrásnu ženu a vybudoval dom obrovský ako zámok.
Continuați să citiți →
Era ziua dinaintea vacanței de toamnă. Orașul era împodobit cu dovleci sculptați și frunze căzute, iar clasele din școli purtau și ele straiele toamnei. Ferestrele erau decorate cu frunze colorate, clasele cu omuleți din castane, dovleci pictați și chiar câteva schelete haioase. În acea zi, la școală urma spectacolul de toamnă.
Continuați să citiți →
A fost odată un lup curajos pe nume Lupic. El se plimba mândru prin pădurea deasă, urla la lună și se juca alături de haita lui. Totuși, era un lucru de care Lupic se temea foarte tare: albinele.
Continuați să citiți →
A fost odată un om și soția lui, care aveau împreună doi copii minunați. Pe fiul lor Tom și pe fiica lor Anca. Trăiau modest într-o căsuță mică la marginea orașului dar, chiar dacă nu aveau prea multe, se bucurau din suflet de copiii lor.
Continuați să citiți →
Era o zi frumoasă și însorită, iar părinții au pregătit o surpriză nemaipomenită pentru micuța Clara. Astăzi împlinea zece anișori. Fetița visase mereu că într-o zi va avea un cățeluș, un pui mic și drăgălaș. Părinții au hotărât să-i îndeplinească acest vis.
Continuați să citiți →
Veronica și Victor sunt frați care trăiesc într-un orășel pierdut printre munți. Orașul este înconjurat de copaci, care tocmai toamna își arată haina lor frumos colorată. Era cu puțin timp înainte de sfârșitul lunii octombrie și pe strada unde crescuseră copiii urma să se sărbătorească Halloween-ul.
Continuați să citiți →
Era sfârșitul lui octombrie și copilașii se pregăteau pentru sărbătoarea de Halloween în grădinițe și școli. Orașul era împodobit nu doar cu frunze colorate căzute, ci și cu dovleci sculptați sau decorațiuni înfricoșătoare ca niște fantome din cearceafuri sau pânze de păianjen.
Continuați să citiți →
A fost odată o fermă unde, pe lângă bătrânul fermier și familia lui, trăia și cățelușul Max, paznicul lor credincios, dar și multe alte animăluțe: găinușe, cai, vaci și vițeluși mici. Aceștia aveau o pășune mare, unde le plăcea să pască și să descopere lumea.
Continuați să citiți →
A fost odată ca niciodată un motănel pe nume Artur. Motănelul negru trăia cu stăpâna lui Anabel într-un apartament la etajul șase. Cel mai mult îi plăcea să stea pe păturica moale de pe pervazul ferestrei, de unde privea forfota orașului. Îi plăcea să trăiască în oraș.
Continuați să citiți →
Nu a trecut chiar atât de mult timp de când s-a petrecut povestea pe care v-oi spun astăzi. S-a întâmplat într-o țară fermecată, unde Moș Crăciun pregătește daruri pentru copii. Îl ajută micii spiriduși fermecați. Le place la lucru veselia sărbătorilor, pe care le-o aduce Steaua de Crăciun. Este cea mai strălucitoare, sclipitoare stea din vârful celui mai înalt copac din lume.
Continuați să citiți →
Era odată o maimuțică pe nume Viva. Această maimuțică avea însă o culoare ciudată. Nu era cafenie ca celelalte prietene ale ei, ci avea blănița roz, cu pete maronii.
Continuați să citiți →
Toamna era deja în toi și, pe lângă vântul rece, împrejurimile erau împodobite cu frunze colorate care foșneau sub pași. Pe geamurile școlilor și grădinițelor apăreau încet-încet dovleci portocalii decupați, frunze sau arici colorați.
Continuați să citiți →
Era ziua dinaintea ajunului de Crăciun, iar afară domnea deja o plapumă albă de zăpadă. Pe străzi plutea o mireasmă plăcută de mâncare și turtă dulce de Crăciun, copiii făceau oameni de zăpadă, iar oamenii cântau colinde.
Continuați să citiți →